Nu întuneca seninul
Bucuriei nimănui,
Călătorind pe-a vieții cale,
Nici cu lacrimile tale
Nu-ntrista lumina lui,
E creatura Domnului.

Are fiecare vremea jalei
Sau cântării sale.
Mâine poate-a lui să-nceapă,
Când cu lacrimi se adapă
Și să se sfârșească-a tale.
Așa este-aici în vale.

Întristarea să nu-ți spui
Nici prin gesturi, nici prin grai,
Niciodată nimănui,
Nici la prieten, nici altui.
Însă bucurii de ai
Tuturora să le dai.

Dragul meu, bucuriei
Fă-i oriunde loc la masă
Și o cheamă: „Vino-n coace!”
Ea e oaspete ce face
Fericită orice casă
Și-n pagubă nu te lasă.

Bucură-te-ntotdeauna,
Orice stare-ar fi să vie!
Cu credință și-n nădejde
Treci prin orișice primejdie
Și-ajungi sfânta bucurie
Cu Isus în veșnicie.
Amin. (Luni, 14 decembrie 2020)